Ordinul teutonic a început construcția unui fort din lemn (primul castel Bran, numit Dietrichstein) la începutul secolului al XIII-lea. După ce acesta a fost distrus de mongoli în 1242, Sigismund al Ungariei a început în 1377 construcția unui castel din piatră, timp în care așezarea Bran a început să se dezvolte în apropiere. Aflat pe o culme abruptă, castelul proteja o cale strategică de trecere între Transilvania și Valahia. În 1498 Branul a căzut în jurisdicția Brașovului.
Etimologie
Toponimicul de Bran vine din limba turcă și înseamnă poartă [necesită citare]. Cu toate aceasta, localitatea Bran nu avea nici o legătură cu satul Poarta, ele erau despărțite inițial de o pădure deasă de brad și fag, pădure ce se întindea dinspre sud-estul actualului castel până la actuala biserică ortodoxă a comunității Poarta.
Despre Bran
Bran, mai demult Bran-Poarta (în germană Törzdorf sau Törzburg, în maghiară Törcsvár, varianta românească veche: Turciu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.